Provocările României pe plan extern în 2014

Într-un an dominat de alegerile europarlamentare și de cele prezidențiale, România va avea o agendă provocatoare pe plan extern, dominată pe plan european de dubla monitorizare pe corupție și de eternul obiectiv Schengen, iar, la est, de relațiile cu R. Moldova și cele, mai complicate, cu Rusia.

Anul 2014 începe în forță pentru România care așteaptă, în ianuarie, publicarea de către Comisia Europeană a raportului privind Mecanismul de Cooperare și Verificare.

După modificările la Codul Penal, criticate deja de mai mulți diplomați acreditați la București și de ambasadorul american la OSCE, cel mai probabil raportul va fi negativ pe partea de activitate parlamentară.

Camera Deputaților a aprobat, în 10 decembrie, mai multe modificări la Codul Penal. Prin una dintre modificări, președintele și parlamentarii au fost scoși din categoria funcționarilor publici prevăzută în Codul Penal. În aceeași zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbă articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcționarilor publici.

În aceste condiții, anul viitor nu pare propice pentru readucerea în discuție a eliminării MCV.

În plus, pe lângă MCV, România va mai fi supusă unui raport, instituit pentru toate statele membre UE. În luna aprilie, Comisia Europeană va publica primul raport anticorupție la nivelul tuturor statelor membre. România și Bulgaria au încercat să evite includerea în acest raport, pe motiv că oricum sunt monitorizate prin intermediul MCV. Încercarea a fost lipsită de succes, astfel că România ar putea fi criticată din nou, mai ales că raportul acordă un spațiu important achizițiilor publice, domeniu în care Bucureștiul a mai avut probleme, soldate cu presuspendări de programe și corecții financiare.

După ce la Consiliul JAI din decembrie 2013, România și Bulgaria au prezentat o declarație comună în care au susținut că îndeplinesc criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen și că vor cere rediscutarea chestiunii doar atunci când va exista unanimitate, 2014 va clarifica dacă cele două țări au renunțat la acest obiectiv sau a fost doar o supărare de moment.

Surse politice au explicat pentru MEDIAFAX că la Consiliul JAI din martie 2014 există șanse minime pentru o decizie pozitivă, întrucât reuniunea are loc la începutul lunii, chiar înainte de alegerile municipale din Franța. Or, politicienii francezi, și de la putere, și din opoziție, au avut deja o serie de declarații potrivit cărora România nu este pregătită să adere la Schengen. Abia la Consiliul JAI din octombrie 2014 ar putea exista „un culoar” favorabil pentru România și Bulgaria, dat fiind că în acea perioadă nu au loc alegeri în țări importante din cadrul Uniunii Europene.

Alegerile europarlamentare din 22-25 mai reprezintă o miză importantă din perspectiva autorităților de la București, care speră ca rezultatul să permită preluarea conducerii Comisiei Europene de către socialistul Martin Schulz.

La 8 noiembrie, premierul Victor Ponta spunea că, dacă Martin Schulz va ajunge președinte al CE, România va avea „în fruntea Comisiei Europene un om nu doar din familia noastră politică, da’ un om care ne cunoaște foarte bine”.

După ce în actualul Legislativ european a avut un comisariat foarte important – agricultura -, România ar trebui să înceapă din timp negocierile dacă va dori ca și în viitoarea Comisie să aibă un portofoliu cu greutate.

Vizita din 2013 a premierului Victor Ponta în Germania și participarea social-democraților la guvernare ar putea fi premisele unei relansări a relației cu Germania, care a stagnat în ultimii ani.

Sub semnul întrebării stă relația cu Franța, în contextul alegerilor municipale care vor avea loc în Hexagon, în luna martie 2014.

În toamnă, pe fondul dezbaterilor pe Schengen, problema romilor a reapărut în prim-planul dezbaterilor de pe scena politică franceză. MAE a pus declarațiile dure ale politicienilor francezi la adresa României pe seama apropierii alegerilor. Astfel că se prefigurează noi schimburi de replici între Paris și București în prima parte a anului.

O necunoscută o reprezintă numărul românilor care își vor căuta un loc de muncă după ridicarea restricțiilor pe piața muncii în țările care le-au menținut timp de 7 ani, dar și modul în care Bucureștiul va gestiona eventuale noi campanii negative în presa europeană la adresa românilor.

Apărarea antirachetă se va afla pe agenda summit-ului NATO 2014 de la Londra, unde România speră să audă o reconfirmare a angajamentului ferm al SUA privind implementarea scutului de la baza Deveselu, ale cărei lucrări au fost demarate în octombrie 2013.

De asemenea, românii așteaptă din partea Washingtonului progrese în privința ridicării vizelor. Și noul ambasador american este așteptat la București, la peste un an după plecarea lui Mark Gitenstein.

Cum anul viitor se împlinesc 10 ani de la aderarea României la NATO, autoritățile pregătesc festivități de amploare, la care au fost invitați – potrivit ministrului Apărării, Mircea Dușa – toți miniștrii apărării din Alianța Nord-Atlantică.

În zona estică, România va continua să sprijine Republica Moldova și va pleda în cadrul instituțional european pentru ridicarea vizelor pentru moldoveni, dar și pentru semnarea Acordului de Asociere cu UE cât mai repede posibil, pentru ca formațiunile pro-europene de la Chișinău să se prezinte cu un atu important la alegerile din noiembrie.

De asemenea, ar trebui să se încheie anul viitor lucrările la gazoductul Iași-Ungheni. Termenul inițial a fost stabilit în decembrie 2013.

În ceea ce privește relația cu Rusia, este greu de prevăzut dacă se vor face pași înainte în 2014.

ICR ar putea deschide o filială la Moscova, în urma Hotărârii de Guvern publicată, la 5 noiembrie, în Monitorul Oficial, care prevede aprobarea unui acord dintre Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind deschiderea și condițiile de funcționare ale ICR Moscova. Mai ales că MAE a identificat deja un sediu.

După cum declara în noiembrie, ministrul de Externe, Titus Corlățean, așteaptă de la Moscova un răspuns la propunerile trimise de MAE cu privire la reluarea activității Comisiei bilaterale privind tezaurul.

O vizită la nivel de președinte sau de premier, la Moscova sau la București, este și ea puțin probabilă.

În schimb, anul 2014 ar putea duce la intensificarea relațiilor cu China, după ce România a găzduit Forumul China-Europa Centrală și de Est, în cadrul căruia s-au semnat mai multe acorduri de colaborare.